Deja folosite pentru a ajuta persoanele paralizate, tehnicile care permit transformarea gândurilor în acţiuni, prin captarea anumitor unde cerebrale, şi-au făcut intrarea în universul cotidian, odată cu lansarea unor jocuri şi a unor dispozitive controlate prin puterea minţii.

Deplasarea unei mingi în cadrul unui joc real, precum Mindflex creat de compania Mattel, sau decolarea unei nave spaţiale virtuale pilotate doar cu ajutorul puterii minţii, precum în filmul “Războiul stelelor”, considerate adevărate performanţe care ţineau de magie sau de domeniul ştiinţifico-fantastic, au devenit realităţi în universul cotidian al societăţii secolului al XXI-lea.

În timpul Jocurilor Olimpice de la Vancouver, societatea canadiană Interaxon a propus publicului să controleze de la distanţă, “prin puterea gândului”, sistemul de iluminare al cascadei Niagara, al turnului din Toronto sau al Parlamentului din Ottawa, cu ajutorul internetului şi al imaginilor video.

La Praga, muzicienii din Multimodal Brain Orchestra, purtând căşti prevăzute cu electrozi, au interpretat diverse compoziţii muzicale, fără a-şi folosi mâinile, în aprilie 2009, în închiderea conferinţei europene “Science beyond Fiction”.

Pornirea unui televizor, manipularea unui robot, a unei proteze sau a unui scaun cu rotile, scrierea unui text prin alegerea literelor de pe un ecran reprezintă tot atâtea aplicaţii devenite posibile graţie interfeţelor creier-computer, prin interpretarea unor semnale cerebrale, fără a se ajunge totuşi la “citirea gândurilor”.

Experimentate mai întâi în cazul unor persoane cu handicapuri severe, aceste tehnici se orientează în prezent către un public mult mai larg, prin lansarea unor jocuri, precum Mindflex, comercializat recent de compania Mattel în Statele Unite.

Sursa: realitatea.net

Potrivit ultimelor studii, exerciţiile fizice îmbunătăţesc activitatea creierului. Cercetătorii de la Universitatea Saarland din Germania susţin că exerciţiile fizice protejează şi cromozomii, contribuind la o viaţă mai îndelungată a celulelor.

“Aceste rezultate susţin teoria conform cărora exerciţiile fizice contribuie la dezvoltarea intelectuală a fiecărui individ”, a declarat Maria Aberg, medic neurochirurg la Universitatea Gothenburg, potrivit telegraph.co.uk

Studiul a fost realizat pe toţi bărbaţii născuţi între 1950 şi 1976 care s-au înrolat, la vârsta de 18 ani. Rezultatale finale au arătat o inteligenţă ridicată, în cazul acestora.

“Capacitatea creierului de a se adapta situaţiilor noi este deseori relaţionată cu exerciţiile fizice. S-a dovedit că şi în cazul rozătoarelor, aceste exerciţii  îmbunătăţesc activitatea creierului, inclusiv memoria”, a mai adăugat neurochirurgul.

Cercetătorii de la Universitatea Saarland din Germania susţin că exerciţiile fizice protejează şi cromozomii, contribuind la o viaţă mai îndelungată a celulelor. Ei mai spun că o bună activitate mintală are şi un efect anti-îmbătrânire.

Sursa: realitatea.net

Timp de zeci de ani paleontologii au descris istoria evoluţiei umane prin sculptură şi desene, dar acum au evoluat şi „uneltele” lor. Calculatoarele permit un nivel al detaliului care nu este posibil cu alte metode.

„Munca mea a fost întotdeuna ghidată de faptul că voiam să îi văd în viaţă, voiam să văd acea lume veche”, a declarat paleoartistul Viktor Deak, cel care a făcut reconstrucţiile din documentarele „Becoming Human”, care au difuzate pe PBS, în noiembrie.

Deak începe reconstrucţia în mod tradiţional, cu sculpturi din lut. La fel ca ceilalţi paleoartişti, nu ştie cum vor arăta sculptura sa la sfârşit, dar are cunoştinţe anatomice temeinice, ale ţesuturilor şi muşchilor şi cum se prindeau acestea de oasele strămoşilor noştri.

Odată terminată sculptura de lut îşi converteşte lucrarea în format digital. Îşi fotografiază sculpturile şi le importă în Photoshop, apoi adăugă sute de layere şi lumină pentru a-şi aduce lucrarea cât mai aproape de realitate.

Sculptura virtulă este apoi importată în ZBrush, un program de modelare 3D care îi permite să lucreze şi mai mult la detalii, la nuaţele culorii pielii şi chiar la felul în care lumina se împrăştie ţesuturi.

„Una dintre cele mai mari provocări ale comunicării ştiinţifice este să iei ceva un lucru vechi şi prăfuit, pentru ca mai apoi să îi faci pe oameni să înţeleagă că a făcut parte dintr-o lume vie. Strămoşii noştrii trăiau şi mureau la fel ca noi”, a mai adăugat Deak.

Sursa: realitatea.net

Inginerii care operează Large Hadron Collider (LHC), acceleratorul de particule construit de CERN, au realizat, luni, pentru prima oară, ciocnirea fasciculelor de protoni puse în mişcare în interiorul tunelului, informează BBC News Online.

Ciocnirea fasciculelor de protoni din interiorul LHC a fost descrisă drept “o realizare extraordinară” de echipa care lucrează la experiment.

Coliziunile de energie joasă au avut loc după ce cercetătorii au pus în mişcare, simultan, luni dimineaţă, două fascicule de protoni în interiorul tunelului de 27 de kilometri al LHC.

LHC are misiunea de a facilita coliziunea de fascicule de protoni în interiorul său, în cadrul unui experiment care vizează să arunce o rază de lumină asupra modului în care a luat naştere Universul.

Operat de Centrul European pentru Cercetare Nucleară (CERN), LHC este cel mai mare accelerator de particule din lume şi va crea condiţii similare momentelor de după Big Bang.

Cercetătorii vor încerca să identifice, în cadrul experimentului, bosonul Higgs, o particulă sub-atomică, instabilă, numită şi “a lui Dumnezeu”, crucială pentru înţelegerea fizicii actuale, pe care mulţi au studiat-o fără să o fi văzut vreodată. De asemenea, specialiştii vor să studieze supersimetria, un concept care permite explicarea uneia dintre cele mai bizare descoperiri din ultimii ani, aceea că materia vizibilă nu reprezintă decât 4% din Univers. Materia neagră (23%) şi energia neagră (73%) împart restul. Cercetătorii de la CERN vor, de asemenea, să studieze misterele materiei şi anti-materiei.

Sursa: mediafax.ro

Mii de creaturi ciudate, ce traiesc in adancurile intunecate ale oceanelor lumii, au fost descoperite de oamenii de stiinta, in cadrul unui proiect ambitios ce isi propune realizarea unui recensamant al biodiversitatii vietii marine, relateaza The Telegraph.

Cercetatorii au reusit sa identifice si sa inventarieze nu mai putin de 17.650 de specii noi, care vietuiesc in abisurile marine, la peste 200 de metri adancime, in asa-numita “zona crepusculara” a oceanelor, unde lumina solara abia razbate, iar fotosinteza nu se mai produce. Dintre acestea, 5.722 din speciile inregistrate de cercetatori traiesc la adancimi mai mari de 1.000 de metri.

Printre creaturile bizare descoperite de oamenii de stiinta se numara uriasa caracatita “Dumbo”, viermele de petrol, castravetele de mare translucid, precum si alte specii de crabi, viermi, meduze, corali sau arici de mare, toate aflate la mii de metri in adancuri.

“Abisul oceanelor reprezinta cel mai mare ecosistem continuu si cel mai mare habitat de pe Pamant, dar este in acelasi timp si cel mai putin studiat”, spune Chris German, cercetator la Woods Hole Oceanographic Institution.

Numai 5% din oceanele lumii au fost explorate de oameni, desi acestea acopera peste 70% din suprafata Pamantului si contin 80% din formele de viata de pe planeta.

Recensamantul Vietii Marine (“Census of Marine Life”) este un program international de cercetare, in care s-au implicat peste 2.000 de specialisti, din 82 de tari. Proiectul, inceput in anul 2000, se va finaliza in octombrie 2010, iar scopul final al acestuia este realizarea unui studiu de referinta, care sa centralizeze tot ce cunoastem in prezent despre viata de sub ape.

Sursa: hotnews.ro

După ce multă vreme s-a crezut că plantele sunt incapabile de reacţii, oamenii de ştiinţă au descoperit că acestea pot avea comportamente specifice lumii animale. Anumite specii par să fie sociale: favorizează membrii ai familiei şi alungă plantele străine din zonă.

Sociabilitatea plantelor reprezintă încă un domeniu de cercetare novice, însă ultimele eforturi ale biologilor reuşesc să schimbe modul în care oamenii înţeleg lumea plantelor şi ar putea oferi o soluţie pentru creşterea productivităţii în fermele de pe tot globul.

Potrivit biologului Susan Dudley, citată de Wired, o specie comună de plantă, Impatiens pallida, depune mai puţin efort să dezvolte rădăcini atunci când este înconjurată de plante din aceeaşi familie cu ea. Când în jurul ei se află însă specii diferite genetic, aceste plante îşi dezvoltă rădăcinile într-un ritm mult mai alert.

Acceptarea apropiaţilor în acest fel reprezintă un exemplu a recunoaşterii rudelor, caracteristică specifică lumii animale. Recunoaşterea precede selectarea semenilor, care presupune că animalele îşi ajută grupul din care fac parte şi nu doar pe ei. Dudley este de părere că şi plantele fac astfel de selectare.

Sursa: realitatea.net

Babilonul (din semiticul Bab ilani – Poarta Zeilor) este unul dintre cele mai importante oraşe ale lumii antice, capitala Imperiului Babilonian.

Babilonul a luat fiinţă în a II-a jumătate a mileniului III î.Hr. pe malul Eufratului, în Mesopotamia centrală. Profitând de o poziţie geografică favorabilă, la intersecţia unor importante drumuri comerciale, va cunoaşte sub prima dinastie amorită (1894 î.Hr.-1595 î.Hr.) o ascensiune politică. Babilonul a dominat Mesopotamia întreagă în cursul domniei regelui Hammurabi (1792 î.Hr.-1750 î.Hr. sau 1730 î.Hr.-1685 î.Hr.) şi după prăbuşirea statului asirian, în epoca lui Nabucodonosor al II-lea (604 î.Hr.-562 î.Hr.). În epoca domniei lui Hammurabi, rege al Babilonului, s-a elaborat o culegere de legi, păstrată într-o lungă inscripţie redactată cu litere cuneiforme şi cunoscută ca şi Codul lui Hammurabi. Scrierea este alcătuită din 3 părţi: un prolog, o grupare de 280 de articole şi un epilog. Codul lui Hammurabi a fost descoperit de arheologul J. de Morgan, în apropierea localităţii Susa, în 1902.

Perioada asiriană

Războiul dintre Asiria şi Babilon a condus la rivalitatea dominării Mesopotamiei. În cele din urmă, în anul 729 î.Hr., Babilonul este cucerit de asirieni şi distrus în 689 î.Hr. După prăbuşirea Imperiulu asirian, Babilonul este reconstruit.

Noul imperiu babilonian

Un nou rege chaldeu a fost încoronat ca rege al Babilonului-acesta se numea Nabucodonosor care a renăscut Babilonul. A reconstruit Regatul Babilon, devenind un mare imperiu prin cuceririle teritoriale: Asiria, Siria, Fenicia şi Iudeea.

În anul 587 î.Hr, Nabucodonosor al II-lea a reprimat revolta iudeilor coduşi de Zedechia, a dărâmat Ierusalimul, iar pe locuitori i-a dus în aşa-numita “robie”; însă dominaţia Babilonului a durat numai o jumătate de secol: “Au dărâmat zidurile Ierusalimului, au pus foc tuturor caselor lui şi au nimicit toate lucrurile scumpe. Pe cei care au scăpat de sabie, Nebucadneţar i-a dus prinşi la Babilon. Ei au fost supuşi, lui şi fiilor lui, până la stăpânirea împărăţiei Perşilor” (II Cronici XXXVI, 19-20).

Cucerirea Babilonului de către perşi

Potrivit Bibliei, proorocul Daniel i-ar fi prezis în visul nepotului lui Nabucodonosor sau într-o minune a lui Dumnezeu, decăderea Imperiului Babilonian. În cele din urmă, după moartea lui Nabucodonosor, a urmat la tron regele Belşaţar. Perşii şi mezii au atacat Babilonul şi l-au cucerit, iar pe regele Belşaţar l-au ucis, în 539 î.Hr.

Sursa: wikipedia

O echipă de cercetători britanici de la Universitatea Hull au observat că hipnoza are efecte “reale” asupra creierului, ce pot fi observate şi cu ajutorul tehnicilor de imagistică cerebrală.

Studiul, realizat pe voluntari hipnotizaţi, a relevat o activitate scăzută în acele zone ale creierului asociate cu visarea cu ochii deschişi. O parte a psihologilor consideră că acest studiu sprijină teoria potrivit căreia hipnoza “ordonă” creierului să fie deschis la sugestii şi lucruri noi. Hipnoza este tot mai des folosită pentru a-i ajuta pe oameni să renunţe la fumat sau să piardă în greutate, iar specialiştii recomandă autorităţilor din domeniul sănătăţii din Marea Britanie să o considere o terapie ce poate fi eficientă împotriva sindromului colonului iritabil.

Cercetătorii au testat mai întâi felul în care oamenii răspund la hipnoză şi au selecţionat 10 indivizi care erau “foarte deschişi la sugestii” şi alte şapte persoane care nu au răspuns acestei tehnici, care nu i-a ajutat decât să se relaxeze. Voluntarilor li s-a cerut să execute anumite sarcini în timpul şedinţei de hipnoză, precum ascultarea unei melodii care nu exista. Fără ca ei să ştie, activitatea cerebrală a acestora a fost monitorizată în timpul pauzelor dintre diversele sarcini primite. În grupul persoanelor “foarte deschise la sugestii”, cercetătorii au constatat o activitate scăzută în acea parte a creierului implicată în procesul de visare cu ochii deschişi.

Sursa: gandul.info

Gigantul pe care oficialităţile din Berlin se pregătesc să-l înălţe poartă numele “The Berg” şi va fi o atracţie turistică pentru oraşul german.

Tot mai multe studii recente arată că evoluţia umană nu s-a oprit în epoca modernă. O mulţime de exemple arată că rasa umană e în continuă transformare, iar creierele nu fac excepţie.

Evoluţia umană este într-un proces de accelerare, este ultima concluzie a cercetătorilor. Sute de gene ale genomului uman arată fără echivoc schimbări petrecute asupra corpului uman în ultimii 10.000 de ani.

“Creierul a cunoscut, totuşi, o evoluţie mai târzie”, declară pentru Live Science John Hawks, paleoantropolog la Universitatea din Wisconsin. Cu toate acestea, mărimea creierului uman a suferit o micşorare în ultimii 5.000 de ani. “Creierul s-a micit cu 150 de centimetri cubi, ajungând azi în volum la 1.350 de centimetri cubi. Asta înseamnă o reducere cu 10%”, spune Hawks.

Motivul pentru care omenirea renunţă la creiere voluminoase este pus pe seama faptului că în societăţile dezvoltate activităţile de zi cu zi sunt specializate şi distribuite mai multor persoane. Spre deosebire de vremurile în care eram vânători şi culegători, oamenii moderni nu mai au nevoie de creiere cu dimensiuni atât de mari.

Sursa: realitatea.net