Hai sa ne imaginam ce-ar fi 1 Martie fără mărţişor… Ce-am mai putea târgui, cumpăra, schimba cu şi pentru prietenele, colegele, iubitele, fetele, mamele, bunicile noastre?
Ce poveşti le-am mai putea spune sau reinventa pentru a nu ştiu câta oară pornind de la povestea Babei Dochia şi a firului alb – roşu agăţat odinioară în copacii proaspăt înmuguriţi, atârnat de gâtul vitelor sau purtat de copii şi fete ca bănuţ protector la mâini şi la gât pentru sănătate şi noroc?
Vino la Târgul Mărţişorului de la Muzeul Ţăranului Român pentru a găsi cam tot ce-ţi pofteşte ochiul, inima sau portofelul: de la mărţişorul tradiţional al meşteritelor din Bucovina – firul alb – roşu din mătase, la revizitări contemporane ale mărţişorului autentic: ţărani şi ţărăncuţe, Pacală, Danilă Prepeleac, moşi şi babe cu cojoace; de la zodiacul întors pe faţă şi pe dos, la mărţişorul de oraş cu animăluţe fantastice şi vrăjitoare pe matură sau cu obiecte uzuale sau reciclate tip handmade: căsuţe, biciclete, fructe, pisici, ochelari, flori, chei, papuci…
Şi nu uita că mărţişorul, fie el tradiţional, trendy, emo sau catchy e totodată text şi pre-text pentru o perpetuă reinventare a poveştii.
Piesă de teatru
duminică, 28 februarie, de la 11:00, Clubului Ţăranului – O poveste cu umbre – piesă de teatru pentru copii susţinută de trupa Tropăiele a Atelierului de creativitate a MŢR
Mărţişoare gastronomice
Oferta de mărţişoare la MŢR este însoţită de mărţişoarele gastronomice: turtă dulce, dulceţuri, zacuscă, gem de prune, kürtös kalács, prăjiturele de Alexandria, suc de mere de Mălâncrav, miere şi alte bunătăţi.
Vă aşteptăm să târguiţi de joi, 25 până duminică, 28 februarie, de la 10:00 la 18:00.
Preţ bilet: 5 lei, 2 lei (elevi, studenţi, pensionari)
Târgul Mărţişorului la Muzeul Ţăranului Român
Hai sa ne imaginam ce-ar fi 1 martie fără eternul mărţişor… Ce-am mai putea târgui, cumpăra, schimba cu şi pentru prietenele, colegele, iubitele, fetele, mamele, bunicile noastre?
Ce poveşti le-am mai putea spune sau reinventa pentru a nu ştiu câta oară pornind de la povestea babei Dochia şi a firului alb – roşu (la bulgari şi albanezii din Calabria firul era alb – negru), odată agăţat în copacii proaspăt înmuguriţi, atârnat de gâtul vitelor sau purtat de copii şi fete ca bănuţ protector la mâini şi la gât pentru sănătate şi noroc? Cât din gestul nostru mai păstrează sensul dăruirii pentru a proteja? Câţi dintre noi mai poartă mărţişorul crezând în puterea protecţiei? ( şi de ce anume ne-ar putea proteja într-o lume globalizată?)
Act devenit mai degrabă mimetic, cu reflexe culturale şi comerciale la pachet, mărţişorul nelipsit din ritmurile timpului cotidian, anunţă şi acum cum o făcea odinioară un început – începea anul nou, se schimba anul, natura şi noi odată cu ele. Obiect mic, gingaş sau dimpotrivă unul supradimensionat, el poate deveni dintr-o simplă moneda găurită cu şnur un cadou nebănuit: o maşină, o casă, o excursie, un cont – un mărţişor virtual.
Cumpărătorul pentru care puterea tradiţiilor este una continuă (includ şi reînnoirea şi schimbarea lor) alege să facă un drum la muzeul nostru, loc de întâlnire pentru cei care fac şi cei care cumpără poveştile. Şi de găsit găseşte cam tot ce-i pofteşte ochiul, inima sau portofelul bineînţeles: de la mărţişorul tradiţional al meşteritelor din Bucovina – firul alb – roşu din mătase, bumbac sau fir PNA, împletit simplu sau cu ciucuri croşetaţi la capete în tot soiul de modele, trifoi, floare, steluţă, roată, cerc etc. la revizitări contemporane ale mărţişorului autentic: ţărani şi ţărăncuţe recuperate din coşul tradiţiei, personaje cu obraji roşii şi păr cârlionţat de ied – Pacală, Danilă Prepeleac, moşi şi babe cu cojoace, simboluri şi motive specifice – via fondul străvechi al motivelor astrale, gravate pe lemn la scară miniaturală, oferite cu legenda aferentă şi explicaţia de semn atoateprotector, şi mai ales pentru sănătate şi belşug. Zodiacul întors pe faţă şi pe dos, tratat pe toate suporturile imaginate, însoţit de poveste şi recomandări, devenit mărţişorul protector de destin, talisman, port-bohneur. În dialog cu universul ţărănesc miniaturizat la scara mărţişorului, oraşul aruncă în luptă lumea poveştilor cu personaje de desene animate, cu animăluţe fantastice, imaginate şi re-imaginate, cu Harry Potteri şi vrăjitoare pe matură, cu obiecte uzuale sau reciclate tip handmade: căsuţe, biciclete, fructe, pisici, ochelari, flori, chei, papuci… un instrumentar bogat al imaginarului urban utilizând cele mai diverse materii: lemn, sticlă, plastic, hârtie manuală, carton, silicon, metal, fire sintetice, polistiren, mătase, ceramică sau stofă. Mărţişorul de oraş, devenit cadou, suvenir, obiect decorativ, gablonţ, însemnează aproape tot ce poate fi oferit ca dar : pietre preţioase montate pe liţă, panglică, piele sau sfoară, eşarfe întreţesute cu fir de efect, inele încolăcite cât mai complex pe degetul iubitei, pandantive decorative, cutii mici de bijuterii din lemn pictat, gravuri sau serigrafii înrămate, monograme din metal preţios date la pachet cu cruciuliţe de argint, broşe, trăistuţe, genţi, cordoane, portofele marca street art, toate creaţii ale tinerilor studenţi şi artişti care leagă timpul tranziţiei de cel anterevoluţionar când centrul capitalei era populat vizual de şirurile mărţişoriştilor creatori (de fond Plastic). Pentru romanticii incurabili, oraşul readuce ca poveste mărţişorul croşetat, mărţişorul goblen, mărţişorul de magazin, mărţişorul jumătate tu jumătate eu pentru o viaţă fericită şi lungă sau pentru sporul casei, iar pentru cei melancolici redescoperă mărţişorul antedecembrist: ghioceii şi garoafele făcute din plastic turnat, căţeluşii din sticlă, gingaşi şi fragili, monogramele din metal pe suport de lemn pirogravat, animalele din fetru lipite pe carton pentru vecie, felicitările zimţate cu 1 Martie şi Ziua Femeii şi lista ar putea continua. Dar mai bine alege un drum la MŢR şi nu uita ca mărţişorul, fie el tradiţional, trendy, emo sau catchy e totodată text şi pre-text pentru o perpetuă reinventare a poveştii.
[sursa: www.muzeultaranuluiroman.ro]
